Indeplinirea propriului rol in viata

Îndeplinirea rolului de catre individ nu se realizeaza daca nu exista, în prealabil, o înţelegere a acestuia din urma de catre persoana. Acest lucru este conditionat de acceptarea sau respingerea rolului expectat de societate, acceptare sau respingere condiţionata de temperamentul individului respectiv, de capacităţile, poziţiile, trebuinţele, interesele, motivele şi stilul lui de viaţa.

Este important sa cunostem ceea ce se asteapta de la noi din perspectiva societatii sau grupului de apartenenta pentru a ne exercita rolul conform statutului prescris.

Suna un pic cam implacabila aceasta prescriere de statut si implicit de ro!?
Poate ca da, poate ca nu, ceea ce este util de retinut este tocmai dinanismul si flexibilitatea unei astfel de proces care permite prin el insusi EVOLUTIA.

Si asta pentru ca fiecare dintre noi ne dorim ce este mai bun si mai bine si tocmai prin aceste asteptari vis a vis de noi (ale noastre sau a celor din jurul nostru, respectiv societatea).

Prin urmare, rolurile se definesc dupa criteriul aşteptării. Înţelegerea, acceptarea şi îndeplinirea rolului suporta, în primul rând, influenţa prescripţiilor statutului, dar ele depind şi de condiţiile interne ale persoanei (preferinţe, capacitaţi, motive) şi de tot felul de alte caracteristici personale, cum ar fi cele de vârsta şi de sex.

Comportamentul real al individului, care ocupa o poziţie determinata, poate sa nu se conformeze decât parţial prescripţiei, sau poate sa se abata de la ea foarte mult, radical chiar. De cele mai multe ori se obţine o varianta comportamentala intermediara, reflectând faptul ca persoana se adapteaza la prescripţie într-un mod propriu, personal: un fel de compromis între ceea ce este expectat şi disponibilităţile individului.

Psihoterapeut Jeni Chiriac