Anorexia sugarului este cea mai frecventa dereglare alimentara ce poate apare la copilul cu varsta intre 3 luni si 24 de luni, trecand chiar neobservata deoarece durata si intensitatea acesteia sunt limitate.
Sugarul poate intampina o anorexie obisnuita sau in cazuri mai rare, anorexia severa.

Anorexia obisnuita
Se caracterizeaza prin refuzul alimentar, prezentand o forma mai accentuata. Cel mai des este urmare a unui raspuns neadecvat al anturajului fata de acest refuz neasteptat.
De obicei aceasta forma a anorexiei este legata de un eveniment al vietii copilului, spre exemplu: intarcarea, aparitia dintilor, o boala infectioasa cum ar fi rinofaringita, conflicte familiale, etc.
Sugarul chiar daca refuza sa manance la mesele principale, totusi, se intampla ca intre mese sa accepte ceva de mancare si sa bea. Cand se confrunta cu astfel de probleme primul lucru pe care parintii il fac este sa il forteze prin diferite metode ce cred ei ca sunt folositoare. Acestia se folosesc de intimidare, promisiuni, povesti, jocuri, plus multe altele, parintii fiind foarte creativi in astfel de situatii. Conflictul se inteteste cu atat mai mult cu cat sugarul accepta sa se alimenteze normal atunci cand intervin alte persoane cum ar fi bona, bunicii sau personalul cresei.
Dupa un examen din care sa elimine eventualitatea unei boli organice curabile, medicul ii ajuta pe parinti sa detensioneze situatia si le ofera sfaturi adaptate mediului familial sau stadiului de dezvoltare a copilului: sa-i prezinte alimentele si sa i le ia inapoi in caz de refuz, sa-l lase pe sugar sa manance cu degetele, sa admita un orar mai liber al meselor, sa se joace mai mult cu el etc. Majoritatea anorexiilor obisnuite nu dureaza si sunt tratate rapid. Totusi, diagnosticul trebuie repus in discutie in cazul unei slabiri persistente.

Anorexie severa
Este o problema mai rar intalnita, ce poate apare la cateva zile dupa nastere. In aceasta situatie sugarul prezinta o importanta intarziere ponderala, iar curba greutatii sale este "taiata", iar dezvoltarea sa psihomotorie si cognitiva este incetinita.
Pot fi diferite cauze ce pot sta la baza acestei anorexii severe:
- o anorexie obisnuita trata necorespunzator se poate transforma foarte usor intr-o anorexie severa  in special daca relatia copil - parinte devine puternic perturbata.
- o boala organica poate fi drumul catre o anorexie severa. In aceasta situatia refuzul alimentar nu mai este incadrat in tulburarile de comportament, ci disparitia senzatiei de foame va fi legata de o patologie.
- anorexia severa poate dezvalui dereglari psihopatologice, fiind asociata altor simptome precum tulburarile de somn, neregularitatea progreselor psiho-motorii si cognitive ale copilului, comportamente anormale (apatie si agresivitate), comunicare si socializare perturbate.
Anorexia severa a sugarului poate necesita o supraveghere somatica sau psihopatologica si cel mai important lucru este ca parintii sa nu se sperie si sa aibe rabdare. Micutul lor va creste mare si frumos.