BABINSKI (SEMNUL BABINSKI)
Reflex cutanat plantar care apare in caz de leziune piramidala de leziune piramidala de origine medulara (in mielite, tumori, scleroze multiple) sau suferinte cerebrale corticale (accidente vasculare, tumori, neuroinfectii, traumatisme cerebrale). La bolnav, in caz de afectiune neurologica care lezeaza fasciculul piramidal, la excitarea marginii externe a plantei, se va produce o extensie a halucelui, ducand la flezxia degetului mare normal. Uneori, semnul Babinski pozitiv va fi insotit de rasfirarea celorlate degete in evantai, ceea ce constituie semnul Dupre.

BOALA BIEMOND ( EREDO- ATAXIA CORDOANELOR POSTRIOARE)
Afectiune distincta din grupa ataxiilor ereditare cu degenerarea cordoanelor posterioare decelata de A. Biemond in 1951.
Factorul familial deceleaza diagnosticul intrucat aceasta afectiune se poate confunda cu o scleroza combinata cu o mieloza funiculara.

BOALA BALO
Afectiune rara, denumita encefalita demielinizanta concentrica. Bolnavul prezinta : cefalee, vertije, hemipareza sau hemiplegie si staza papilara.

BOALA BOLLER- SEGARRA (DEGENERESCENTA SPINOPONTINA)
Boala descrisa in 1961. are un caracter ereditar cu transmisie autosomala dominanta si aparitie la varsta adulta.
In precizarea diagnosticului formelor de ataxie ereditara se utilizeaza eficient tomografia computerizata, fapt efectuat la unii bolnavi cu ataxie ereditara de N V. Veresceaghin in 1980.
Ataxia si hipotonia cerebeloasa cu timpul imobilizeaza bolnavul la pat, ortostatiunea si mersul devenind imposibile.

BOALA DAWSON (ENCEFALITA SUBACUTA CU INCLUZII)
Afectiune grava, subacuta a copiilor, cu debut insidios si evolutie lenta.
Clinic : tulburari de vorbire, mioclonii, crize tonice si hiperkinetice, stupor. Boala cu durata de 2- 6 luni in perioada terminala duce la cvadriplegie, rigiditate decerebrala si tulburari psihice de aspect demential.

BOALA FAHR
Afectiune foarte rara cu caracter familial, caracterizata clinic prin ataxie cerebeloasa. Aceste afectiuni ii sunt caracteristice modificarile radiografice care evidentiaza calcificari ale ganglionilor bazali. Aceasta denumire eponomica de boala Fahr tinde sa fie abandonata, neexistand o certa corespondenta a simptomatologiei cu localizarea calcificarilor.

BOALA HALLERVORDEN- SPATZ
Boala Hallervorden- Spatz din a doua copilarie, supranumita si degenerescenta pigmentara a globului palid, este o suferinta foarte rara, adesea cu pregnanta familiala si uneori spontana.
Debutul dupa 8- 10 ani cu hipertonie progresiva la membrele inferioare, evoluand asecndent la membrele superioare si la muschii endobucali, cu disfagie si disartrie, creand un tablou partial asemanator unui sindrom pseudobulbar. Uneori miscari coreiforme, atetoide sau de torsiune si semnul Babinski pozitiv. Deficit intelectual.
Evolutie progresiva cu prognostic grav si exitus dupa 5- 15 ani de la aparitia primelor simptome.
Diagnosticul este dificil de precizat in timpul vietii. La examenul fundului de ochi se constata depuneri pigmenatre oculare prin acumulare de produsi pigmentari metabolici.

BOALA HARTNUP ( BOALA H.)
Afectiune descrisa in 1956 de D Baron si reprezinta un sindrom cu caracter ereditar cu transmisie autosomal- recesiva a ataxiei cerebeloase, cu eruptie fotosensibila a pielii, tulburari psihice, aminoacidemie renala si dereglari biochimice in urina si fecale.
Boala a varstei tinere si a copilului cu dereglarea nutritiei si cresterii, fiind favorizata de unele infectii sau de expunerea prelungita la soare. Mers greoi, atxic, tulburari de coordonare, tremor intentional, diplopie, nistagmus, stari de agitatie, delir cutanat – o dermatita eczemoasa fotosensibila.
Boala este datorata absorbtiei si transportului insuficient al aminoacizilor, iar tulburarile neurologice ar fi produse prin transformarile metabolice ale triptofanului in serotonina insuficient produsa, ducand si la tulburari psihice.
Tratamentul include nicotinamida 40- 20 mg/ zi cu regim proteinic bogat.

BOALA HURLER (GARGOILISMUL)
Afectiune genetica cu transmisie recesiva autosomala si recesiv legata de sex, asociata cu o distrofie care se amplifica o data cu cresterea.
Tabloul clinic se evidentiaza dupa o prima dezvoltare, aparent normala in primii 3 ani, prin : cap mare cu fruntea bombata, cu craniu in carena. Trasaturi aspre, cu nas in sea, ingrosarea unghiilor, buzelor si limbii si departarea dintilor. Gat scurt, torace evazat, cifoza lombara, abdomen proeminent cu hernia inghinale si ombilicatie. Maini groase in trident cu degete scurte in grifa. Cresterea bolnavului este lenta cu nanism dizarmonic.
Radiografic: craniu voluminous
Organic: surditate progresiva, tulburari psihointelectuale cu tendinta spre dementa
Afectiune foarte grava cu evolutie spre exitus in 10-12 ani.

BOALA KURU
Semnifica o tremuratura, este o suferinta rara, o encefalopatie spongioforma identificata de Zigas si D. C. Gajduseck in 1973 in Noua Guinee. Se observa mai frecvent la femei, avand o incupabatie lunga cu durata de ani.

BOALA LINDAU (HEMANGIOBLASTOMUL CEREBELOS)
Este din grupa hemangioblastomelor, mai frecvente la adult. Tumora chistica, frecvent intalnita in cadrul tumorilor fosei posterioare, cu evolutie rapida si cu etape de aparenta remisiune.
Tabloul clinic. Simptomatologia mult timp silentioasa, este caracteristica unei tumori de fosa cerebrala posterioara, cu evolutie rapida. Bolnavul prezinta cefalee cu varsaturi, fenomene vestibulare, tulburari de echilibru si mers, leziuni de nervi cranieni in tumorile de ventricul IV.
Graviditatea poate fi un factor agravant.
Examenul fundului de ochi in boala Lindau este caracteristic, evidentiind un vas care pleaca de la pupila spre tumora angiomatoasa retiniana. Aceasta modificare oculara poate aparea inaintea simptomelor cerebeloase.

BOALA PICK
Boala foarte rara, lent evolutiva, aparand adesea dupa 55 de ani, cu un fond de ateroscleroza cerebrala mai putin evident ca in boala Alzheimer, cu un proces degenerativ, cerebral sistemic, circumscris.
 Clinic. Tulburari psihointelectuale. Alterarea personalitatii, deficit de memorie, tulburari afective, comportamentale, pierderea initiativei, alterarea limbajului ecolalic, cu evolutie spre dementa. Uneori debut cu aspect discordant.
Neurologic : sporadic simptome de aspect pseudoparkinsonian, cu contractura si amfiotrofii. Unii autori considera aceasta afectiune apropiata genetic altor atrofii sistemice ( coreea Huntington, boala Jakob- Creutzfeldt, scleroza laterala amiotrofica – H. A. F. Schulze, K. Seidel, 1990)

BOALA SCUFUNDATORILOR (BOALA DE CHESON)
Boala a scafandrilor care lucreaza cu aparate speciale sub presiune de aer comprimat la multe atmosfere. Produce accidente vasculare embolice in caz de decompresiune rapida, bulele de azot din sange degajandu-se in mare cantitate. Acestea, neputandu-se elimina prin plamani, se tranforma in bule gazoase embolice, blocand drenarea sangelui in arteriole si capilare, ducand la alterari neurologice in nevrax si, mai ales, in maduva.

BOALA TAY- SACHS
Afectiune rara care apare, mai ales, la copiii mici.
Clinic se caracterizeaza prin : paraplegie, amauroza, modificari ale fundului de ochi (aparitia unei pete retiniene cu aspect de cianoza, imagine caracteristica acestei boli). Evolutie grava, ireversibila, cu exitus in 2- 4 ani.

BOALA WERDNIG- HOFFMANN
Atrofie spinala musculara progresiva, afectiune familiala autosomal- recesiva grava a acopiilor intre 1- 4 ani, nascuti normali, cu evolutie rapida ce duce la moarte.
Atrofiile, initial mascate de grasime, apar evidente la muschii spatelui, santurile vertebrale si la membrele inferioare, la muschii abdominali si intercostali. In timpul respiratiei abdomanul se umfla, diafragma ramanand indemna. Mersul devine greoi, cu caderi si imposibilitate de ridicare si de mentinere in ortostatism.
Evolutia bolii este frecvent ascendenta, grava, cu prinderea muschilor cefei, copilul neputand tine capul drept. O data cu prinderea centrilor bulbari si aparitia tulburarilor respiratorii accentuate, moartea devine inevitabila in medie dupa 1- 2 ani.
Anatomic : se observa leziuni ale celuleor motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii, rar si afectarea nucleilor motori ai nervilor cranieni.

BOALA WILSON (DEGENERESCENTA HEPATOLENTICULARA)

Boala familiala descrisa de Wilson in 1944 ca o degenerare lenticulara progresiva, asociata cu ciroza ficatului, afectuine metabolica cu determinism genetic. N. V. Konovalov (1958) considera ca pot exista si cazuri neerediatr- familiale.
Tabloul clinic. Simptomele debuteaza din tinerete, adesea precedate de tulburari astenonevrotice si leziune hepatica, avand o evolutie lenta cu tremuraturi si modificari tonigene. Tremorul intentional se accentueaza in pozitii fixe cu mana intinsa sau cu degetul la nas. Relevatoarele bolii sunt grimasele fetei, accentuate la emotii, luand un caracter dizgratios. Tardiv apar : tulburari de afectivitate, fonatie, deglutitie, cu exacerbarea tulburarilor psihointelectuale.

BROWN- SEQUARD (SINDROMUL BROWN- SEQUARD)
Sindrom de hemisectiune medulara de cauza compresiva, vasculara sau traumatica, manifestat clinic printr-un tablou characteristic. De partea opusa sub leziune bolnavul prezinta tulburari de sensibilitate de tip paraplegic, datorita sectionarii fasciculului spinotalamic.

BRUXISMELE
Automatismele masticatorii nocturne la bolnavi cu scrasniri de dinti in timpul noptii sunt apreciate ca o manifestare patologica din cadrul comitialitatii, existand la acesti bolnavi modificari ale examenului EEG.
Bruxismele ar reflecta iradierea activitatii puntii catre nucleul trigemenului.