Bulimia nervoasa

     J. Scott Mizes si D. Z. Bonifazi afirma ca s-au efectuat nenumarate cercetari asupra bulimiei nervoase si a tulburarilor alimentare in general. In prezent exista speranta pentru clientii care necesita ajutor deoarece tratamente foarte bine puse la punct le stau la dispozitie. Cu toate acestea doua treimi dintre ei au recaderi si acest lucru nu este deloc imbucurator.
    Bulimia nervoasa este o tulburare psihologica caracterizata prin mancat excesiv, alimentele fiind eliminate prin voma autoindusa sau alte modalitati si urmata de discomfort corporal intens. Desi afecteaza fete la varsta adolescentei si femei, barbatii pot fi si ei afectati. In general afecteaza stima de sine, depresie, duce la slabiciune fizica si izolare.
    Etiologia tulburarilor alimentare poate fi diversa. In ultimii ani, crcetarile au indicat o puternica vulnerabilitate genetica pentru tulburarile alimentare desi mecanismul biologic exact pentru acest risc nu a fost depistat. Stresorii care se adreseaza in mod deosebit stimei de sine sunt insa cei mai probabili sa conduca la initierea, intensificarea sau revenirea simptomelor tulburarilor de alimentatie.
    Un alt element important in evolutia mancatului compulsiv este dieta restrictiva pe care autorii o definesc ca pe o setare cognitiva generalizata de a limita ingerarea de alimente, cu reguli rigide, cel mai frecvent in alb si negru despre ceea ce reprezinta acceptabil sau nu sa fie folosit in alimentatie. Exista o serie de motive pentru care acesttip de dieta conduce in cazul persoanelor susceptibile la mancatul compulsiv. Din punct de vedere biologic apare o deprivare calorica pe care organismul o ssuporta iar la un moment dat se “revolta” si recupereaza acest deficit prin mancatul compulsiv. Dieta prelungita sensibilizeaza raspunsul alimentar la emotiile puternice, in special cele negative care submineaza autocontrolul extrem de care ar avea nevoie pentru a mentine deprivarea calorica. Nu in ultimul rand, regulile rigide creaza efectul violarii abstinentei cand persoana mananca o cantitate mica dintr-un aliment interzis. Presupunand ca au ratat dieta, persoana cedeaza si mananca o cantitate mai mare din alimentul interzis. De asemenea, apetitul creste deoarece ei se afla “la limita” datorita dietei.
Christiano & Mizes, 1997 afirma ca cei cu tulburari alimentare utilizeaza un coping bazat pe evitare mai degraba decat unul bazat pe problema. Pe masura ce mancatul compulsiv se dezvolta ca si modalitatile de evacuare, ele devin mecanisme de coping pentru emotiile negative puternice.
Fairburn et. al. (1993) subliniaza importanta cognitiilor dezadaptative in etiologia si mentinerea bulimiei nervoase. Un exemplu foarte des intalnit este “Trebuie sa fiu slaba pentru a valora ceva”. CBT in astfel de situatii se bazeaza pe trei stadii.
    Stadiul 1 (aprox. 8 saptamani) implica construirea unei relatii terapeutice puternice, introducerea unui patern alimentar normal, cantarirea saptamanala si educarea clientului asupra diferitelor aspecte a tulburarii lui si a abordarii CBT.
    Stadiul 2 (aprox. 8 saptamani) este mai orientat cognitiv si implica restructurarea cognitiva a credintelor si gandurilor dezadaptative care mentin tulburarea. Se adreseaza in special ingrijorarilor legate de greutate si forma si nu in ultimul rand pregateste pentru o maniera de rezolvare a problemelor cu care clientul se confrunta mai degraba decat o evitare a acestora.
    Stadiul 3 (aprox. 3 saptamani) se concentreaza asupra tehnicilor de prevenire a recaderilor.
    Complicatiile fizice si psihice sunt comune clientilor cu tulburari alimentare. Complicatiile medicale apar in general in cadrul anorexiei dar si in cadrul bulimie. Dezechilibrele electrolitilor sunt frecvente si determina slabiciune, oboseala, constipatie si depresie. Uneori, datorita acestor dezechilibre pot aparea tulburari cardiace. Deshidratarile sunt frecvente, iar uneori pot aparea rupturi esofagiene.
    Orice urgenta medicala apare este indicata spitalizarea asa cum este recomandata si in cazul unor comorbiditati cu tulburari psihiatrice severe de genul ideilor suicidare sau depresiei severe.
    Alte complicatii medicale mai putin severe includ menstre neregulate, eroziunea smaltului dintilor, regurgitari spontane ale alimentelor, retentia apei in tesuturi atunci cand inceteaza utilizarea de laxative si diuretice.
    Complicatiile psihologice includ depresii, tulburari de personalitate, anxietate si PTSD daca apare o istorie de abuz sexual. Este necesar un tratament antidepresiv care sa sustina CBT daca depresia este severa. Abuzul de substante poate fi tratat in paralel cu afectiunea propriuzisa folosind un program de 12 pasi. Pacientii care nu raspund la CBT sunt cei care prezinta in asociere tulburari de personalitate, caz in care se trateaza aceasta afectiune. De exemplu un individ cu borderline isi poate examina necesitatea de a manca in cadrul comportamentului autodistructiv si impulsiv.
     Scopurile CBT sunt eliminarea mancatului compulsiv si a eliminarilor si dietei si adoptarea unei atitudini sanatoase in ceea ce priveste forma si greutatea. In realitate, foarte putini clienti ajung sa indeplineasca aceste deziderate, majoritatea ajungand doar sa-si imbunatateasca in diverse grade starea. Clientii sunt incurajati sa continue sa fie proprii lor terapeuti dupa terminarea terapiei utilizand ceea ce au achizitionat in timpul terapiei si nu in ultimul rand sa mentina legatura cu terapeutul ori de cate ori simptomele se agraveaza.

Psiholog clinician specialist
Psihoterapeut        
Emilia Oprisan

Interpretare vise

Ne petrecem o treime din viata in stare de somn iar o mare parte din aceasta stare este dedicata viselor.  Visele au preocupat intotdeauna omenirea. Sunt vise care ne tulbura, vise pe care cu greu le uitam sau vise intense din care nu am mai vrea sa ne trezim. Inevitabil ne gandim aproape de fiecare data ce simbolizeaza aceste vise. 

Va invitam sa calatoriti in lumea viselor oferindu-va interpretarea psihologica a viselor.

 

Sondaj