Eysenck (1988) arata ca cei care au murit de cancer au avut un scor mult mai mare pe scara rationalism/antisentimentalism decat cei fara cancer. Cei care au scor mare la rationalism/antisentimentalism se numesc personalitati predispuse la cancer”.
In cadrul relatiei dintre tipul de cancer si personalitate, Temoshok (1985) a propus un stil de coping, tipul C de personalitate.  Baltrush si altii (1988) percep acest stil in legatura cu o constanta dezvoltare a sistemului neuroendocrin  si imunitar.

Principalele caracateristici ale pacientilor cu tipul  C sunt:
- Foarte cooperanti/ dorinta excsiva de a-si respecta promisiunile
- Nesiguranta
- Rabdare excesiva
- Evitarea conflictelor
- Neexprimarea emotiilor negative
- Sentimente de inferioritate
- Adaptare sociala rapida
- Anxietate

Implicatiile unor factori In etiologia si evolutia cancerului mamar. Incidenta si mortalitate.
Cancerul mamar este cea mai frecventa forma de cancer la femei si reprezinta aproximativ 29%  din neoplaziile nou diagnosticate anual. 
Neoplasmul mamar reprezinta prima cauza de deces prin cancer la femei cu varste mai mici de 55 de ani.
Desi incidenta cancerului de san a crescut in cursul ultimelor decenii, mortalitatea prin aceasta boala a scazut, scadere considerata de experti ca datorandu-se detectiei precoce si tratamentului tot mai eficace.
Supravietuirea  la 5 ani depinde puternic de stadiul bolii, fiind de 100% in stadiul 0; 98% in stadiul I; 88% in stadiul II A; 76% in stadiul II B, 56% in stadiul III A, 49% in stadiul III B, 16% pentru stadiul IV.
Principalii agenti asociati cu o incidenta si mortalitate  crescuta prin cancer  sunt; dieta, fumatul, infectiile, comportamentul sexual, profesia, factorii geografici, alcoolul, poluarea, aditivii alimentari, poluantii industriali, procedurile medicale.
Majoritatea cancerelor sunt determinate de factori exogeni ( ocupationali, dieta, expuneri medicale).
Scopul principal al epidemiologiei este de a furniza informatii necesare pentru prevenire. Educatia asociata cu eforturi preventive sustinute  sunt masurile recomandate chiar si in cazurile cand cauzele nu sunt bine cunoscute.

Prevalenta
Cancerul de san, cea mai comuna afectiune oncologica in randul femeilor europene, a ajuns sa faca un numar record de victime, in fiecare an inregistrandu-se 250.000 cazuri noi ( dupa Mediafax), ceea ce reprezinta 24% din totalul cazurilor de cancer si 18% din totalul deceselor provocate de aceasta afectiune.
Potrivit statisticilor actuale, in Romania, peste 6000 de femei sunt diagnosticate anual cu cancer de san, majoritatea in faza avansata a bolii.
In Romania cancerul reprezinta a doua cauza de deces dupa bolile cardiovasculare.
Neoplasmul mamar reprezinta prima cauza de imbolnavire prin cancer la femei, cu o incidenta de  56,84/100000 si o mortalitate de 39,28/100000.
Din pacate, in tara noastra, majoritatea neoplasmelor mamare sunt descoperite in stadii avansate, cand sansele de vindecare sunt mici si adesea tratamentul este doar cu intentie paliativa.
Se estimeaza ca in SUA una din 10 femei  va dezvolta un neoplasm mamar pe parcursul vietii.
Incidenta acestor neoplazii creste cu aproximativ 1%/an, iar aceasta crestere este vizibila in special la populatii cu un risc mic de a face aceasta boala.
Riscul de a dezvolta un neoplasm mamar se coreleaza pozitiv cu nivelul de trai.
Este de retinut ca rezultatele studiilor longitudinale au scos in evidenta faptul ca metodele preventive pot scadea incidenta cancerului mamar.
Pe de alta parte, s-a observant o reducere semnificativa (43%) a mortalitatii prin cancer mamar in populatiile unde exista screening pentru afectiuni mamare.
Frecventa bolii este variabila in diverse arii geografice, incidenta cea mai ridicata intalnindu-se la femeile din Hawai: 93,9%.000 femei/an.
In 1996, in Franta au murit saptamanal, de cancer de san, aproape 200 de femei, iar numarul de imbolnaviri noi diagnosticate in acelasi an a fost de 26201, speranta de supravietuire dupa stabilirea diagnosticului fiind mai mica de 5 ori.
In Italia, in aceeasi perioada au fost diagnosticate 24762 cazuri noi, aproape toate femeile bolnave decedand, ceea ce presupune o dinamica de aproximativ 220 decese saptamanal.
Incidenta cazurilor de cancer la san a  fost aproape dubla in Germania in comparative cu Italia, ajungand la 45882 cazuri noi, frecventa saptamanala a deceselor fiind de 360.
Nivelele medii se afla in tarile vecine tarilor dezvoltate, America de Sud, Europa Orientala cu 40-60%ooo femei si sunt scazute in America Centrala, Africa si Asia, in general intre 10-40%ooo femei.

Impactul cancerului mamar in Romania
In Romania, cancerul mamar reprezinta  cel mai frecvent cancer diagnosticat la femei si prima cauza de deces prin tumori maligne.
Anual se inregistreaza circa 4.400 cazuri noi, reprezentand 22,41% din totalul cazurilor noi de cancer diagnosticate si circa 2900 decese, reprezentand 17.50% din totalul deceselor prin cancer la femeie ( Registrul National de Cancer, 1998).
Desi Romania ramane printre tarile cu o rata relative scazuta a incidentei cancerului mamar in Europa, incidenta anuala a crescut de la 21.92 la 100.000 femei in 1982  la  38.6 la 100.000 femei in 1998 ( RNC, 1998).
Intre anii 2000 si 2005, in Romania, s-au diagnosticat 4.435 cazuri noi de cancer mamar corespunzand unei rate brute a incidentei de 38.6 la 100.000 si unei rate standardizate pe varsta a incidentei de 27.18 la 100.000 femei (RNC, citat de  Peltecu Ghe & al, 2003).
Studiul efectuat de autor include 76 cazuri de cancer mamar nou diagnosticat, ceea ce reprezinta cu aproximatie 1.72% din totalul cazurilor nou descoperite intr-un an in Romania.
Romania, cu indicatorul de 15,5%ooo decese femei, se situeaza printre tarile cu valori relative scazute, indicatori asemanatori  inregistrandu-se si in Bulgaria si Polonia.
La noi in tara, frecventa deceselor este mai mare in mediul urban, fata de mediul rural.
S-a constatat ca numarul imbolnavirilor este mai mare la femeile in varsta de peste 30 ani ( 35-64),  inregistrandu-se o crestere rapida o data cu instalarea menopauzei.
Factorii psihologici  care pot influenta negativ boala.
Psihotraumele scad activitatea SI si cresc susceptibilitatea la boala; mai mult, un numar crescut de cancerosi par a prezenta o multime de stari emotionale ce preced boala: suparari, reprimarea emotiilor negative (furie), tensiuni nerezolvate, sentimente legate de pierderea unei figuri parentale, probleme sexuale.
Un alt indicator al implicarii factorilor psihologici in RS vine de la personalitatile multiple. Exista multe cazuri de acest fel in care problemele fizice- inclusiv dureri si chiar diabet-vin si pleaca de la o personalitate la alta. Mai mult, SI al lor arata schimbari dramatice de functionare  odata cu trecerea de la o personalitate la alta, sugerand legatura minte - corp.
Unele cercetari sustin ca starile de vindecare  specifice care insotesc schimbarile de personalitate pot fi accesibile ptr. bolnavii obisnuiti prin sugestia hipnotica.
Utilizarea tratamentelor psihologice specifice (consiliere, relaxare, imagerie mentala , biofeedback, hipnoza, terapie cognitiv comportamentala, psihanaliza ) alaturi de tratamentul standard, pot imbunatati functia imuna prin ameliorarea distressul producator de imunosupresie (ex: modificarea reactivitatii pielii prin hipnoza- limfocitele devin mai responsive la stimularea antigenica).
De asemenea,  prin reprogamerea subconstientului, se pun in miscare resursele de vindecare ale organismului, se activeaza mai mult expectantele legate de viata si astfel pacientul isi poate stabili scopuri pe o perioada mai lunga.
Sa nu uitam cuvintele Mantuitorului: “Credinta ta te-a vindecat” sau :”daca ati avea credinta cat un bob de mustar ia-ti spune muntelui acestuia – misca-te- si el se va muta in mare”.
In ciuda multor eforturi, rolul factorilor psihologici in evolutia cancerului ramane neclar si controversat.
Multi cercetatori sunt convinsi ca factorii psihologici joaca un rol important in dezvoltarea cancerului si ca suportul emotional pozitiv, invatarea de a face fata stresului si adoptarea atitudinii unui spirit luptator sunt esentiale pentru supravietuire.
Stilul de viata si schimbarile atitudinale pot ajuta bolnavul sa faca fata mai bine cancerului, dar nu sunt prezentate ca o cura in sine pentru cancer.

Interventii cognitiv comportamentale in tratamentul cancerului mamar
Tehnicile cognitiv comportamentale sunt utilizate tot mai frecvent in cazul bolnavilor de cancer; ele pot dura putin, sunt focalizate si orientate pe problema; sunt eficiente in starile de neliniste, anxietate sau in reactiile fobice din diferitele momente pe parcursul tratamentului ( inaintea operatiei, in timpul sedintelor de radioterapie sau in cursul chimioterapiei). Aceste interventii sunt eficiente pentru controlul reactiilor secundare adverse ale citostaticelor; cele bazate pe relaxare si distragerea atentiei sunt  eficiente in controlul reactiilor de greata si voma anticipatorie ( psihice). 
Interventiile cognitiv-comportamentale, cuprinzand exercitii de relaxare si rezolvare de probleme, formarea unor deprinderi, si-au dovedit eficienta atat in imbunatatirea starii psihice cat si  atenuarea unor simptome obisnuite in cancer, precum oboseala. Aceste exercitii au inceput sa fie folosite pentru ameliorarea calitatii vietii pacientelor in perioada de supravietuire, indeosebi cand apar ingrijorari persistente ( ex. Teama de recidiva).
Exercitiile de relaxare si/sau desensibilizare sunt eficiente in starile severe de anxietate obsesiva privind recidiva bolii, stari care nu pot fi diminuate prin cuvinte linistitoare si nici prin mamografii si scintigrafii osoase repetate.
Loreta Popa
Doctor in Stiinte Medicale
Psiholog, Psihoterapeut