Atitudinile parintilor si implicatiile lor in dezvoltarea sex – rolurilor sunt diverse, dar deloc lipsite de importanta.
Parintii adolescentilor care nu si–au inceput viata sexuala s–au dovedit si mai restrictive si nonimplicativi decat parintii primilor, cu privire la posibilitatea inceperii vietii sexuale de catre acestia:
- dezaprobare (90% in cazul fetelor si 20%  in cazul baietilor)
- sustinere (10% in cazul fetelor si 30% in cazul baietilor)
- aprobare (0% in cazul fetelor si 20% in cazul baietilor)
- ignorare (0% in cazul fetelor si 10% in cazul baietilor)
Aceste atitudini graiesc de la sine despre barierele psihologice si sociale pe care familia le interpune intre tendinta initierii sexuale in cresterea la adolescenti si autoreglarea responsabila, matura a comportamentului sexual al acestora.
Multi parinti se intreaba daca fiul sau daca fiica le va marturisi “secretul initiatic”, daca vor fi primii confidenti ai acestora. Altii dimpotriva, se pastreaza intr-o distanta indiferenta sau chiar ostila, evita sa discute sau sa se preocupe de “problema”, chiar daca in mintea lor ea exista ca o intrebare ce – si asteapta raspunsul, nu fara o tensiune emotionala specifica.
Exista o varsta ideala pentru primele relatii sexuale si ce consecinte ar putea avea pentru personalitatea adolescentului, dar pentru reusita maritala? Cercetatorii familiei considera ca raspunsul nu este cert, dar in cea mai mare masura conteaza nivelul de maturitate psihologica mai mult decat varsta cronologica a tanarului.
Momentul initierii sexuale este bine sa coincide cu momentul “iluminarii de sine”, ceea ce poate favoriza coeziunea personalitatii si nevoia ei de afirmare.
Cel mai important lucru este nu sa comunice obligatoriu totul, ci sa poata comunica atat cat simte nevoia. In aceasta privinta el trebuie tratat cu consideratie si incredere, sustinandu-i astfel increderea in parinti. Marturisirea nu trebuie sa fie un gest de supunere si cu atat mai putin o tinta a agresiunii.
Apropierea momentului initiatic trebuie “presimtita” si pregatita de parinti cu delicatete.
In acest sens abordarea problemelor, legate de contraceptie si chiar apelul la un specialist sunt de dorit, alaturi de tonusul afectiv pozitiv, optimismul si bucuria impartasita cu tact, evitarea ironiilor, discretia, caldura si mai ales nesfarsita dezinvoltura. 

Psiholog Oana Ionescu