Este un lucru obisnuit pentru copii sa experimenteze diverse probleme in cursul cresterii si maturizarii. Este normal sa experimenteze conflicte acasa in ceea ce priveste ora de culcare si programul de lectii. Intampina probleme cu parintii lor si la varsta adolescentei identitatea personala este in curs de dezvoltare. De asemenea, intampina probleme cu profesorii in ceea ce priveste cererile academice si comportamentul impus. In timp ce un copil se confrunta cu situatii noi, cereri si asteptari, este normal ca un copil sa experimenteze suisuri si coborasuri emotionale caracterizate de tristete si suparare, furie si ura. Aceste reactii au tendinta sa fie de scurta durata si de obicei nu afecteaza in mod semnificativ viata copilului. Oricum, raspunsul unui copil la presiunile vietii pot fi severe si incercarile parintilor de a-si ajuta copilul pot sa nu aiba nici un succes. In vremuri ca acestea, asistenta profesionala este garantata.
Cum poate sti un parinte cand este timpul pentru a cauta asistenta profesionala pentru copilul sau? In practica psihologica se cauta o serie de factori in sensul determinarii justetii tratamentului. In primul rand, se evalueaza existenta distresului emotional sau existenta problemelor specifice varstei copiilor. De exemplu, divortul parintilor este un factor emotional puternic ce poate interveni in dezvoltarea emotionala normala a copiiilor. Intr-o astfel de situatie copiii pot reactiona diferit. Daca in reactiile copilului se intalneste esecul scolar, teama de a dormi singur sau anxietatea crescuta cand este despartit de unul dintre parinti, indica faptul ca dezvoltarea psihologica normala a fost intrerupta. Aceste lucruri sunt primele semne care va trag alarma in vederea inceperii unui tratament psihologic pentru copilul dumneavoastra.
Tratamentul psihologic poate fi garantat atunci cand dificultatile emotionale ale copiiilor interfera cu o functionalitate normala a familiei.
Copiii pot beneficia de asemenea si de rezolvarea unor probleme mai grave, care nu fac parte din randul problemelor cotidiene pe care acestia le au. Psihologii ii vor ajuta pe acesti copii sa faca fata situatiilor unice cu care acestia se confrunta si ii sfatuiesc pe parinti sa adopte cea mai buna cale de educatie pentru a le oferi suportul emotional si familial de care acestia au nevoie.Parintii reactioneaza in diferite feluri la gandul ca micutii lor au nevoie de tratament psihologic. Unii parinti au tendinta sa se simta vinovati si sa se invinovateasca pentru problemele pe care copiii lor le au. Alti parinti pot experimenta sentimentul de confuzie in ceea ce priveste necesitatea tratamentului psihologic pentru copilul lor. De exemplu, un profesor poate descrie copilul ca avand probleme emotionale sau probleme de comportament in timpul orelor de curs, in timp ce acasa copilul poate avea un comportament normal.
Majortatea parintilor pot si ar trebui sa isi ajute copiii sa isi marturiseasca problemele inainte de a apela la un psiholog. Parintii care nu se preocupa de sanatatea fizica, psihologica si psihica a copilului sunt catalogati ca fiind neglijenti. Credem ca parintii informati pot recunoaste momentele in care copilul are nevoie de ajutor psihologic.Consideram ca implicarea parentala este o componenta cruciala in tratamentul fiecarui copil. Incepand cu prima sedinta de terapie, parintii sunt sfatuiti sa se informeze in ceea ce priveste dezvoltarea copilului, a comportamentului si a relatiilor tipice varstei lui. Ii consideram pe parinti ca fiind partenerii nostri in procesul tratamentului.
Terapia ofera parintilor oportunitatea de a identifica, de a discuta si de a intelege problemele pe care le dezvolta copiii. Sedintele de terapie ofera oportunitatea parintilor de a intelege nevoile copiilor.
In final, este foarte important sa recunoasteti ca fara ajutor specializat, problemele copiiilor pot deveni severe si pot induce dificultati emotionale durabile.

Traducerea si adaptarea - Maria Lecu, studenta psihologie, Universitatea Bucuresti