Studiile specialistilor japonezi in biochimie si parapsihologie asupra reactiilor organismului uman la modificarile atmosferice a durat 23 de ani si a constat in cercetarea reactiilor unor studenti voluntari la simularea in conditii de laborator a conditiilor de dinainte de cutremurele majore. Acest studiu a fost insotit si de sute de simulari pe calculator ale posibilelor reactii fiziologice ale omului modificari provocate de diferite categorii de miscari ale scoartei terestre. Astfel, s-a demonstrat ca foarte mici modificari ale ionizarii aerului, ce apar cu 5-10 minute inainte de cutremur, determina reactii ale sistemului nervos-endocrin si ale sistemului cardiovascular. Ionizarea caracteristica a atmosferei, specifica seismelor, actioneaza asupra alveolelor pulmonare, locul in care se face oxigenarea sangelui. Ritmul specific de oxigenare determina creierul sa intre intr-un anumit plan de functionare de tip criza. Se pare totusi ca informatia transmisa prin ritmul oxigenarii este o parola care ar alerta caracteristic unii centri nervosi implicati in rezolvarea situatiilor de calamitate. O dovada in acest sens ar fi oamenii care pot sa prevada cutremurele sau calamitatile cu mai mult de 10-15 minute inainte de producerea acestora. Revenind la aspectul mecanismului de alertare, putem spune ca dupa ce creierul a intrat intr-o anume stare de excitatie, acesta va lua diferite masuri, trimitand comenzi si determinand unele manifestari comportamentale si modificari ale activitatii unor sisteme si organe.

Manifestari biologice:

1. Muschii devin mai tensionati (tonusul muscular este mai crescut).

2. Apar mici tresariri ale muschilor fetei, pleoapelor, mai ales a pleoapei stangi.

3. Creste secretia glandelor sudoripare (ale transpiratiei) si sebacee (secretia unsuroasa). Uneori, transpiratia are un miros diferit de cel normal.

4. Este intensificata secretia glandelor medulo-suprarenale: apare o senzatie de tensiune psihica si usoara alertare.

5. Pe o perioada scurta, ficatul si splina isi maresc foarte mult activitatea. Uneori apar mici intepaturi sub coasta dreapta sau stanga.

6. Cresc ritmul cardiac si tensiunea arteriala, uneori aparand extrasistole manifestate prin intepaturi in zona inimii.

7. Apar dureri de cap de tipul presiunii in zona tamplelor care se muta treptat catre ceafa.

8. Rar apar ameteli, dezechilibre in mers si tremuraturi ale mainilor, la varstnici si nevrotici. Unele dintre aceste modificari comandate de creierul alertat au un rol adaptativ, creand conditiile necesare organismului pentru a face fata unei situatii dificile cum ar fi supravietuirea intr-un cataclism natural. Spre exemplu, muschii trebuie pusi in tensiune pentru cresterea fortei de care am putea avea nevoie, inima trebuie sa irige mai bine toate tesuturile, si mai ales muschii si creierul, deci trebuie sa pompeze cat mai mult, iar ficatul si splina asigura hrana celulelor transportoare de oxigen.

Manifestari comportamentale:

1. S-a demonstrat ca, inainte cu 5-10 minute de cutremur, apare o crestere a tendintelor de manifestari agresive. Individul este foarte irascibil si enervat de orice element care i se pare ca nu e la locul sau. In plus, creste si gradul de interpretare negativa a atitudinilor celor apropiati, asemanator manifestarilor de manie a persecutiei. Acest lucru a fost evidentiat nu doar in conditii de laborator, ci s-a studiat si pe viu de catre japonezi, cu ajutorul camerelor video plasate in diferite institutii. Cresterea agresivitatii apare ca un impuls de violenta foarte puternic, instalat destul de rapid in comparatie cu alte conditii obisnuite. De regula, mai intai apare o senzatie puternica de presiune in tample si tendinta de a vorbi tare si rastit. S-a dovedit ca, din cauza cresterii bruste a excitatiei care atinge centrii agresivitatii, sunetele slabe sunt percepute extrem de iritant, iar variatiile de lumina pot deveni foarte neplacute. Reactia de tip agresiv este o necesitate adaptativa defensiva a organismului anuntat ca se afla intr-o posibila primejdie.

2. In alte cazuri, inainte de cutremur apare o exagerare a tendintei de gesticulare. Specialistii japonezi in stiinte comportamentale au aratat ca 95% din asiatici si 76% din europeni au o mai intensa pornire de reprezentare gestica a unor aspecte. Acest lucru se datoreaza in special unui mai mare flux de impulsuri nervoase catre asa-zisii centri ai limbajului non-verbal (gestic) din creier, actiune datorata creierului alertat. Procesul este interpretat a fi mai mult legat de necesitatea unei "incalzirii sportive pentru membrele superioare, de care omul va avea nevoie pentru a lupta pentru supravietuire in cazul unui cataclism. Gesturile cele mai intalnite sunt, la femei, miscari foarte largi ale bratelor, iar la barbati - strangerea pumnului.

Starea psihica

1. In prima faza, apare o stare usoara de inhibitie, de somn, uneori o ameteala asemanatoare celei de somnolenta.

2. Dupa aceasta apare o intensificare a respiratiei, care devine ceva mai lunga, prin prelungirea inspiratiei.

3. Imediat apar mici fiori care anunta un fel de stare de neliniste. Treptat, se instaleaza anxietatea si o usoara nervozitate.

4. Iritabilitatea creste si apar tresariri ale muschilor fetei si o usoara durere de cap, asociata cu senzatia de febra.