Povestirile care subliniaza ca experientele copiilor din timpul primilor ani de viata vor
determina pana la urma capaciatatile lor scolare, traseul lor profesional si capacitatea lor de a-si construi relatii de iubire sunt lipsite de fundament neurologic.
Ce este efectul Mozart? Efectul Mozart este o denumire inventata de Alfred A. Tomatis pentru a denumi presupusa intensificare a dezvoltarii creierului care se produce la copiii sub 3 ani daca asculta muzica lui Wolfgang Amadeus Mozart.
Ideea efectului Mozart a aparut in anul 1993 la University of California, Irvine, unde
medicul Gordon Shaw si Frances Rauscher, un fost violoncelist de concert si expert in dezvoltarea cognitiva. Ei au studiat efectele pe cateva zeci de studenti de colegiu ale ascultarii primelor 10 minute din Sonata pentru doua piane in re major (K.448) de Mozart.
Cercetatorii au descoperit o imbunatatire temporara a gandirii spatial-temporale, masurata prin testul IQ Stanford-Binet. Au existat multe incercari de a reproduce rezultatele pe care le-au obtinut, dar cele mai multe au fost lipsite de succes (Willingham, 2006).  
Muzica produce o imbunatatire a IQuluiUn cercetator a comentat ca cel mai bun lucru care poate fi spus despre experimentul lor [al lui Shaw si Rauscher] – este ca sunt complet incontestate – ca ascultarea muzicii rele de Mozart imbunatateste IQ-ul pe termen scurt (Linton). Rauscher a continuat, studiind efectele muzicii de Mozart asupra sobolanilor. Si Shaw si Rauscher au speculat ca expunerea la muzica lui Mozart imbunatateste gandirea spatiala si memoria oamenilor.
In anul 1997, Rauscher si Shaw au anuntat ca aveau dovezi stiintifice asupra faptului ca lectiile de pian si de canto sunt superioare lectiilor de utilizare a computerului din punctul de vedere al imbunatatirii aptitudinilor de gandire abstracta ale copiilor.
Experimentul a inclus trei grupuri de prescolari: copiii dintr-un grup au luat lectii particulare de pian/claviatura si de canto, un al doilea grup de copii a luat lectii private de folosirea calculatorului, iar acopiii din al treilea grup nu au primit niciun fel de lectii. Copiii care au luat lectii de pian/claviatura au avut rezultate cu 34% mai bune la testele care le masurau capacitatile spatial-temporale decat ceilalti.