Hipnoza nu este un fenomen supranatural, ci doar o stare modificata de constiinta, asemanatoare cu relaxarea sau cu starile meditative specifice unor culturi orientale. Fenomenele de tip hipnotic au fost descrise inca din antichitate si continua sa se intalneasca frecvent in practicele magice specifice culturilor primitive.

Hipnoza are o serie de aplicatii practice, atat in clinica, pentru psihoterapie, cat si in alte domenii de activitate, unde se urmareste optimizarea performantelor umane. Sfera cea mai larga de aplicatie o are tratamentul prin hipnoza in cazul afectiunilor nevrotice (reactii de tip fobic, atacuri de panica, anxietate, tulburari ale atentiei si memoriei).
Majoritatea oamenilor nu sunt constienti de resursele interioare de care dispun, ei ignorand faptul ca exista o cale de intra in contact cu aceste resurse pentru a ameliora si mentine sanatatea si pentru a se autoperfectiona fizic si psihic. Mentalul constient al omului il ajita sa rezolve o serie de probleme, sa inteleaga diverse situatii doar la nivel logic. Trebuie deschise si caile pentru cunoasterea intuitiva care are loc prin mecanisme subconstiente ,si aceasta se face mai usor cu ajutorul relaxarii si hipnozei.
Majoritatea specialistilor definesc hipnoza ca o stare indusa, de regula in mod artificial, asemanatoare cu somnul, dar in acelasi timp diferita de aceasta din punct de vedere fiziologic, stare caracterizata prin sugestibilitate crescuta, datorita careia pot fi induse subiectului, mai usor decat in starea normala, o serie de modificari: ale sferei senzoriale, iluzii(perceperea distorsionata a unor obiecte existente in realiate), halucinatii (perceptii fara corespondent in realitate) precum si modificarea unor praguri senzoriale, cu efecte in combaterea durerii; modificari prosexice (ale atentiei); modificari mnezice (ale memoriei), se poate obtine o uitare totala sau partiale a unor evenimente, date sau o accentuare a functiei mnezice(subiectul retine si reda mai usor, mai exact materialul memorat); modificari in sfera gandirii (acceptare unor situatii ca fiind logice, situatii pe care nu le-ar considera ca atare in stare normala); modificari in domeniul activitatii motorii (relaxare musculara, actiuni automate precum si modificarea coportamentului de ansamblu al subiectului); modificari in sfera afectivitatii (majoritatea subiectilor care au fost hipnotizati afirma in mod spontan ca au trait in timpul hipnozei o stare afectiva pozitiva, de calm, liniste si relaxare profunda).

Hipnoza in afectiunile psihosomatice
In afectiunile psihosomatice accentul cade pe sugestiile centrate pe simptom. Astfel, hopnoza il poate ajuta pe un pacient astmatic sa reduca fumatul sau sa renunte la acesta, pe unul suferind de o afectine dermatologica sa renunte la scarpinat sau pe un pacient cu un colon iritabil sa tina regim.

Aplicatiile hipnozei in medicina psihosomatica:
a)renuntarea la deprinderile gresite (consumul abuziv de alcool, fumat, consumul altor substante cu caracter distructiv)
b)reducerea simptomelor si managementul unor afectiuni medicale (Modul de percepere a propriilor simptome si handicapuri este deosebit de important in evolutia bolii sau in recuperare.Hipnoza ajuta pacientul sa reziste mai bine la durere si sa adopte o atitudine pozitiva fata de boala, fapt ce-i va permite sa duca o viata normala, in limita constrangerilor impuse de aceasta)
c)reducerea durerilor si disconfortului produs de anumite proceduri medicale (ajuta pacientii sa faca fata anumitor interventii medicale care produc durere, disconfort sau anxietate)

Hipnoza in tulburarile sexualeSe considera ca fiind o probleme sexuala, incapacitatea subiectului de a obtine satisfactii in urma activitatii sexuale individuale sau in cadrul unei relatii. Acest lucru se poate datora unei inadecvari a respunsului sexual, inadecvare apreciata ca atare de catre subiect sau partener.Situatiile in care avem de a face cu tulburari fiziologice sau psihofiziologice ale raspunsului sexual, atunci vorbim de disfunctii sexuale (dorinta sexuala redusa sau absenta, disfunctie erectila, dificultatea de mentinere a erectiei, ejaculare precoce, ejaculare intarziata, disforie, absenta lubrifierii vaginale, dureri)
care necesita tratement de specialitate si psihoterapie.

Ce face hipnoza?-contribuie la dezvaluirea conflictelor latente;
-elibereaza pacientul de temerile care inhiba activarea sexuala;
-contribuie la restructurarea asociatiilor si orientarilor legate de obiectul sexual;
-destructureaza identificarile timpurii cu rol inhibitor asupra vietii sexuale (de exemplu, identificarea cu mama in cazul unui conflict oedipian);
-faciliteaza implementarea sugestiilor de intarire a ego-ului si de reconstructie a acestuia.

Hipnoterapia si anxietateaHipnoza poate fi utilizata in tratamentul tulburarilor posttraumatice de stres, prin inducerea unui acces controlat la amintirea traumatica precum si ajutarea subiectului sa-si controleze emotiile si reactiile puternice, care insotesc evocarea respectivelor amintiri. O caracteristica de baza a subiectilor anxiosi este orientarea acestora spre viitor, ei imaginandu-si percole posibile care s-ar putea produce si care sunt traite ca niste halucinatii cu continut terifiant.Terapeutul va proiecta un viitor lipsit de simptome si va anula halucinatiile pe care si le induce singur subiectul, inlocuindu-le cu predictii favorabile.

Hipnoza si depresia
Hipnoza este utilizata in terapia pacientilor depresivi ca un instrument de interventie psihologica multidimensionala, care amplifica resursele existente si care, reasociaza experientele cognitive emotionale, relationale si fiziologice disociate.Obiectul hipnoterapiei consta in distrugerea structurilor psihice dezadaptative si cu caracter limitat si construirea, in locul lor, a unor mecanisme psiologice sanatoase si eficiente.Tinand cont de ambivalenta caracteristica personalitatii depresivului, provocarea din timpul hipnozei a unei experiente negative poate “forta pacientul sa decida ca a sosit momentul schimbarii”.

Hipnoterapia la copiiHipnoterapia la copii se utilizeaza, pe scara larga, in tarile cu trditie in domeniul psihoterapiei, pentru tratarea unor tulburari de comportament, pentru controlul durerii, precum si pentru reducerea unor simptome nevrotice sau psihosomatice.
Adesea, copiii trec, in mod spontan,din stare de veghe in stare de hipnoza si invers cand privesc la televizor un film sau un joc sportiv, cand asculta o poveste, se joaca cu papusile sau se lasa furati de jocuri imaginare(se observa faptul ca , mai ales la copiii mici , nu exista o delimitare precisa intre real si imaginar). Inducerea hipnozei tine seama de  varsta mentala a copilului, de particularitatile personalitatii acestuia, de interese si preferinte, de lucrurile care nu-i plac sau de care se teme, de situatia familiala, de experientele anterioare, precum si de istoria vietii acestuia. Experienta a demonstrat ca este mai indicat sa nu se utilizeze termenul de hipnoza la copil decat in situatii speciale, cunoscut fiind faptul ca orice hipnoza nu este altceva decat o relaxare mai profunda sau o autohipnoza.
Orice tehnica psihoterapeutica are menirea sa-l ajute pe individ sa se simta mai bine. Hipnoza nu reprezinta o psihoterapie prin ea insasi, ci un instrument in cadrul unei tehnici terapeutice, rolul sau constand in accesarea unor resurse din inconstientul subiectului.