PAPILITA
Inflamatie a nervului optic in care tulburarile vizuale precoce, accentuate se instaleaza rapid, evidentiind la examenul fundului de ochi o papila congestionata, rosie, adesea unilaterala, spre deosebire de staza papilara care apare bilateral de la inceput.
Cauzele papilitei : leuconecraxita, encefalita din unele boli infectioase, meningita tbc, unele infectii focale sinusale, orbitare, oculare, ocluzia arterei temporale, intoxicatia cu alcool metilic, cu chinina sau penicilamina, precum si arahnoidita optochiasmatica.

PARAPLEGIA
Impotenta functionala a membrelor inferioare prin lezarea bilaterala a acii motorii medulare dupa o leziune de neuron motor central sau periferic.
Paraplegia flasca centrala, produsa brusc in leziuni dorsale, este insotita de o suferinta a muschilor pelvini, cu hipotonie, flasciditate si picioare balante.
Paraplegiile flasce pot fi date de : traumatisme vertebro- medulare, hematomielie, abcese reci, boala Pott, poliradiculonevrite, polineuropatii toxice, boala Heine- Medin si prin diskaliemie.
In paraplegia spastica, va exista o contracture piramidala a membrelor paralizate, cu hiperrefletivitate osteotendinoasa, Babinski bilateral, clonus, reflexe de aparare, automatisme medulare si tulburari sfincteriene. Mersul este foarte greoi, spatic, cu abductia coapselor, cu picioarele tarate in varus ecvin, cu “mers uneori digitigrad », topaitor, cu picioarele proiectate inainte si sprijinite in carje. In stadii grave cu mare contractura si retractii tendinoase, bolnavul este imobilizat la pat. Apar tulburari trofice.Vindecarea este rara, numai in leziunile edematoase reversibile, atunci cand nu este sectionata maduva.
In stadiul de paraplegie flasco- spasmodica apar reflexele de automatism medular, tripla retractie si extensia controlaterala a membrelor inferioare
In paralizia porfirica paralizia se instaleaza rapid, cu fenomene abdominale si uroporfirie.
Boala Gamstorp paralizia prin hiperkaliemie, apare prin deficit de eliminare a potasiului prin urina.
Paraplegia spastica se observa in: leuconevraxite, compresiuni medulare, scleroza laterala amiotrofica, traumatisme si raniri medulare sau lae rahisului la batrani, in mielita luetica Erb cu o evolutie lenta in paraplegia spasmodica Strumpell- Lorrain si in encefalopatia infantila. Prognosticul acestei paraplegii adesea este mai bun ca al paraplegiei flasce din mielite.

PARAPLEGIA SPASTICA FAMILIALA STRUMPELL- LORRAIN
Boala degenerative, familiala, cu lezarea fasciculului piramidal, cu evolutie lenta de ani, fara a pune bolnavul in pericol. Debutul in copilarie indica o encefalopatie infantila.

PARAPLEGIA SPASTICA SPINALA ERB
Boala produsa de sifilis, are o evolutie lent progresiva de ani cu instalarea unei parapareze spastice si greutate locomotorie. Bolnavii acuza crampe, parestezii, constictii toracice, tulburari sfincteriene si genitale.

PARKINSON
Boala Parkinson, mai frecventa la barbati dupa 40 de ani, cu o evolutie lent progresiva, este o afectiune de paleostriat, cu caracter incurabil, beneficiind de tratament.
Tabloul clinic este dominat de un sindrom hiperkinetico- hipertonic de variata intensitate in functie de gravitatea si stadiul ; bolii, cu modificari tonigene ale corpului. Fata bolnavului isi pierde mobilitatea si expresivitatea, devenind rigida (starea Gesicht), luand un aspect ceros datorita hipersudoratiei. Se observa o disparitie a expresivitatii afective. Rigiditatea musculara imprima segmentelor corpului o semiflexie. Miscarile devin greoaie, lente, cu bradikinezie, ajungandu-se in stadiile evoluate la o deplasare foarte greoaie, pana la imposibilitatea cu studiu akinetic.
Hipertonia plastica ceroasa. Se evidentiaza prin semnul Noica, care releva o contracture cu marirea tonusuluiin articulatia pumnului atunci cand bolnavul ridica membrul inferior de aceeasi parte cu flexia, extensia articulatiei pumnului efectualat de examinator. Vorbirea bolnavului devine lenta, monotona, cu palilalie, prin repetarea primei silabe. Scrisul este de asemenea, alterat.
Hiperkinezia consta intr-un tremor involuntar ritmic, de repaus, continuu, exacerbate la emotii, in special la degetele mainilor, constituind semnul fisicului. Tremor al buzelor, barbiei, capului, mai putin al picioarelor si limbii.
In stadiile avansate tremorul impiedica actele uzuale, iar hipertonia extrapiramidala ingreuneaza mersul. La factori emotionali apare kinezia paradoxala, bolnavul decontractat putand alerga la locul fixat. Bradipsihie, tulburari psihice, mergand pana la dementa.

PARKINSONISMUL POSTENCEFALIC
Apare la tineri in urma unui episod febril cu diplopie si somnolenta. In unele cazuri stadiul acut poate trece neobservat. In mers miscarile asociate ale bratelor dispar, ca si in Parkinson. Se va deosebi de boala Parkinson prin crizele oculogire- caractersitice parkinsonismului postencefalic. Acesta inceteaza la inchiderea ochilor si pot aparea la excitatii luminoase si deviatia capului. Tulburarile psihice sunt mai accentuate ca in Parkinson, cu o instabilitate motorie si acatizie- cu schimbarea continua a pozitiei. Uneori se paote ajunge la stupor si dementa.

PAVORUL NOCTURN
Manifestare in accese episodice nocturne a copiilor, apreciata, dupa unii autori, ca neepileptica. In crize, tonusul de postura al bolnavului va fi crescut, fiind insotit de clipiri si miscari ale globilor oculari cu o stare confuza la trezire.

POLINEVRITA
Polinevrita este considerata un sindrom produs de prinderea simetrica a nervilor periferici. Senzitiv : mialgii, arsuri, parestezii, amorteli.
Se deosebesc :

1.polinevrite senzitivo- motorii (in alcoolism)
2.polinevrite motorii pure (in salurnism)
3.forma senzitiva acrodinica a adultului cu dureri si tulburari de sensibilitate superficiala
4.polinevrita pseudotabetica din difterie si alcoolism
5.forma psihopolinevritica din sindromul Korsakov a alcoolicilor cronici
6.rar, polinevrita pseudomiopatica

POLINEVRITA ALCOOLICA
Se manifesta clinic prin tulburari de sensibilitate, motilitate, mialgii, hipoestezie simetrica periferica fara amiotrofii. Deficitul motor este mai accentuat la membrele inferioare, cu mers stepat si abolirea reflexelor achiliene. Uneori predomina tulburarile de sensibilitate, fara modificari de reflexe.

POLINEVRITA DIABETICA
Predomina tulburarile de sensibilitate de aspect pseudotabetic, uneori cu semne piramido- cerebeloase ca in scleroza combinata. Adesea mononevrite, amiotrofii, dureri si atingeri de nervi oculomotorii, faciali.

POLINEVRITA DIFTERICA
Tulburarile neorologice din formele grave ale bolii se in staleaza dupa vindecarea difteriei, prin difuzarea toxinei pe traiectul nervilor, fiind afectati muschii valului palatului si ai laringelui, cu tulbuarri de deglutitie pentru lichide. In formele tardive cu atingerea nervilor periferici, fara prindereavalului palatin si cu tulburari de sensibilitate profunda, se creeaza forma pseudotabetica a polinevritei difterice, care s eva deosebi greu de un tabes, fiind caracterizata prin ataxie, abolirea reflexelor achiliene si rotuliene si stepaj