La 3-4 saptamani incep sa apara primele forme de comunicare non-verbala ( diferite expresii ale fetei :suras, zambet, gestica mainilor etc.).
De la 3 luni formele comunicarii non-verbale se impletesc cu cele ale comunicarii verbale. Materia prima a vorbirii o reprezinta ganguritul care incepe la 3 luni, pentru ca dupa 4 luni sa continue cu articularea vocalelor impreuna cu consoanele. O forma superioara a ganguritului este lalatiunea (repetitia de silabe) care incepe la 5 luni.
Dupa luna a 10-a copilul se centreaza pe cuvinte, chiar daca acestea sunt imitari de sunete (pisica este miau-miau, cainele este ham-ham), ele au pentru copil inteles de propozitii, dovada ca el intelege mai mult decat poate sa exprime.
Prima jumatate a celui de-al 2-lea an de viata, stadiul cuvantului fraza, a cuvantului care contine o mare incarcatura informationala si care exprima cu precadere atitudinile afective si mintale ale copilului.
A doua jumatate a primului an de viata, stadiul pre-frazei, cateva cuvinte insirate unele dupa altele, mai ales dupa importanta lor afectiva.
Dupa 2 ani, stadiul preconceptelor care se afla dupa opinia lui Piaget, la jumatatea drumului dintre general si individual.
Dupa 2 ani si cateva luni, stadiul frazei gramaticale, in care copilul exprima de obicei judecati, relatii intre notiuni.
La inceputul celui de-al 3-lea an de viata, stadiul structurii sintactice.
In cursul celui de-al 3-lea an, stadiul diferentierii formelor gramaticale, indeosebi a pronumelui personal, persoana intai, ceea ce dovedeste existenta constiintei de sine.
3-4 ani, limbajul sau pastreaza un pronuntat caracter situativ; comunicarile din timpul jocului sunt reduse, nu intelege prea bine indicatiile verbale care i se dau.
4-5 ani, se dezvolta limbajul, in aceasta perioada se castiga cam 50 de cuvinte pe luna. Spre varsta de 5 ani se contureaza o modalitate psihocomportamentala noua, si anume formarea limbajului interior, care va constitui o cotitura esentiala pentru dezvoltarea psihica a copilului.
5-7 ani limbajul capata o structura mult mai inchegata decat in etapele anterioare, fiind construit dupa regulile gramaticale, apar primele forme ale gandirii logice, orientate spre sistematizarea si observarea faptelor particulare.