Stimularea creativităţii

Se consideră că fiecare individ normal (Q.I. > 90) dispune de un nivel minim al creativităţii şi are posibilitatea să realizeze o îmbunătăţire în activitatea sa, o inovaţie sau invenţie. De aceea, pentru sporirea numărului inventatorilor este nevoie de asigurarea unor condiţii favorabile pentru dezvoltarea creativităţii.
Metodele de stimulare a creativităţii au fost împărţite în cele destinate personalităţii creatoare şi cele destinate produsului creator.
Prima categorie a metodelor cuprinde, la rândul său, două subcategorii principale:
- metode sugestive, ce au ca scop dezvoltarea potenţialului creator (sugestoterapia, sofrologia, controlul mental Silva, hipno-terapia)
 - metode psihoterapeutice (terapiile individuale, de grup, terapiile de valorificare a calităţilor ambianţei fizice şi interpersonale, metode de relaxare).
Efectele acestor metode asupra creativităţii sunt: eliberarea creativităţii blocate, păstrarea în formă optimă, fără fluctuaţii, a creativităţii.

Metodele destinate produsului creator sunt de două categorii, de asemenea, imaginative şi raţionale.

a.Metode imaginative:
Brainstorming-ul este cel mai des folosit ca metodă de stimulare a creativităţii de grup, foarte util în producţie, elaborată de Osborn în 1935 şi pleacă de la două principii esenţiale: amânarea judecăţii pentru a putea căuta soluţii; este necesară o productivitate imaginativă cât mai mare pentru a se ajunge la soluţii viabile.
Sinectica, spre deosebire de metoda precedentă, este o metodă calitativă, fiind elaborată o singură soluţie ce va fi ajustată ulterior, bazându-se pe două principii esenţiale: transformarea straniului (necunoscutului) în familiar (cunoscut); transformarea familiarului în straniu, permiţând o distanţare de problemă şi abordarea ei dintr-o perspectivă neuzuală. Metoda a fost elaborată de W.J. Gordon în 1944;
Metoda Philips 6-6 presupune reunirea a 30-50 persoane cu specialităţi diferite, din care se formează grupe de 6 persoane, fiecare cu un lider, care va prezenta un raport asupra discuţiilor purtate în 6 minute;
Metoda Panel se desfăşoară într-un grup de 5-7 persoane, cu competenţe în domeniul respectiv, discuţie ce se poartă în faţa unui auditoriu care intervine prin intermediul unor cartonaşe care conţin întrebări, informaţii;
Metoda 6-3-5 presupune organizarea de grupuri de 6 persoane, ce trec soluţiile pe o foaie cu trei coloane ce circulă pe la fiecare, după 5 minute;
Metoda Delphi este o metodă prin care un grup de experţi completează un chestionar, într-un timp stabilit; chestionarele sunt apoi colectate şi se retransmit aceloraşi persoane, dar însoţite şi de răspunsurile celorlalţi participanţi pentru o retuşare şi ajutare a acestora;
Metoda Frisco are ca principală caracteristică atribuirea unor roluri de către moderator (tradiţionalul, exuberantul, pesimistul, optimistul).

b.Metodele raţionale (analitice) cel mai des utilizate sunt:
- metoda listelor, elaborată de R. Crawford, în 1931 şi presupune descompunerea fiecărei probleme în elementele sale componente şi îmbunătăţirea fiecărei componente în parte;
- metodele matriceale presupun trecerea pe orizontală şi pe verticală a variabilelor ce urmează a fi asociate şi combinate.

Psiholog Iulia Florea

Interpretare vise

Ne petrecem o treime din viata in stare de somn iar o mare parte din aceasta stare este dedicata viselor.  Visele au preocupat intotdeauna omenirea. Sunt vise care ne tulbura, vise pe care cu greu le uitam sau vise intense din care nu am mai vrea sa ne trezim. Inevitabil ne gandim aproape de fiecare data ce simbolizeaza aceste vise. 

Va invitam sa calatoriti in lumea viselor oferindu-va interpretarea psihologica a viselor.

 

Sondaj