O descriere a tulburarilor de natura anxioasa este necesara inainte de exemplifica modul in care terapia poate ajuta tratarea acestora:

Tulburarea de anxietate generalizataDaca aveti griji constante care va distrag de la activitatile zilnice, sau sunteti tulburat de un sentiment persistent ca ceva negativ se va intampla, este posibil sa suferiti de o stare de anxietate generalizata. Persoanele care sufera de aceasta tulburare sunt ingrijorati aproape tot timpul si se simt anxiosi in mod constant desi este posibil sa nu realizeze cauzele. Anxietatea legata de aceasta tulburare se manifesta prin simptome ca insomnia, tulburari stomacale, neliniste fizica si psihica, oboseala.

Tulburarea obsesiv compulsiva Se caracterizeaza prin ganduri si comportamente nedorite care par imposibil de oprit sau de controlat. Persoanele care sufera de aceasta tulburare pot fi deranjati de obsesii cum ar fi grija recurenta ca a uitat sa stinga cuptorul sau ca ar putea sa raneasca pe cineva. De asemenea aceasta poate fi insotita de compulsii incontrolabile cu ar fi spalarea repetata a mainilor.

Atacurile de panica
Sunt caracterizate de atacuri de panica repetate si neastepate precum si prin frica de experimentare a unui nou episode. Acestea pot fi acompaniate de agorafobie adica frica fata de locuri unde ajutorul ar fi improbabil in cazului unui episod de panica. Persoanele care prezinta agorafobie au tendinta de a evita locurile publice cum ar fi mallurile sau locurile inchise cum sunt avioanele.

Fobiile
Aceasta este o frica nerealista sau exagerata fata de un obiect specific, activitate, sau situatie care in realitate este putin periculoasa sau nu este periculoasa deloc. Fobiile commune include fricile de animale cum ar fi serpii, paianjenii, frica de zbor si de inaltimi. In cazul unei fobii severe persoanele depun eforturi extreme pentru a evita frica. Din pacate evitarea nu face decat sa intareasca fobia.

Tulburarea de stres post traumatic
Este o tulburare de ordin anxiogen care apare in urma unui eveniment de viata traumatizant. Simptomele stresului post traumatic includ retrairea sau cosmaruri in legatura cu ceea ce s-a intamplat, hipervigilenta, retragerea fata de ceilalti, evitarea situatiilor care reamintesc de acel eveniment, de asemenea aceste personae se sperie mai usor.

Anxietatea sociala
Daca aveti o frica constanta de a nu fi vazut negative de altii si umilit in public, puteti avea anxietate sociala sau fobie sociala. Anxietatea sociala poate fi vazuta ca timiditate extrema. In cazuri severe sunt evitate in totalitate situatiile sociale. Anxietatea legata de performanta este cea mai intalnita forma de fobie sociala.

Cum ne poate ajuta terapia sa trecem peste aceste stari?Discutia cu un un terapeut ne poate ajuta sa identificam sursa acestor probleme si sa le eliminam.
Pentru a exemplifica mai bine modul in care un terapia ajuta la rezolvarea acestor probleme o sa va furnizez urmatorul caz:

“Domnul M, un functionar in varsta de 26 deni, tocmai isi terminase studiile de master in administrarea afacerilor si ocupase prima lui pozitie intr-o companie multinationala. Dezvoltase o fobie sociala care se manifesta print r-o teama imensa de a intalni personae noi la munca sau in situatii sociale. De asemenea, traia o mare anxietate in momentele in care era obligat sa vorbeasca in fata unui grup la locul de munca. Atunci cand se afla in aceste situatii, respire greu si incepea sa se balbaie, devenind inteligibil.
Domnului M, i-a fost recomandata o terapie psihodinamica de scurta durata, din cauza considerabilelor tarii ale Eului, a naturii focalizate a simptomelor sale si a puternicei sale inclinatii spre autoreflectie. In cursul cele de-a treia sedinte, pacientul i-a explicat terapeutului ca, in situatiile in care intalnea personae noi, cel mai rau se simtea atunci cand trebuia sa se prezinte. Urmatorul dialog a avut loc:
Terapeutul: Ce este atat de greu in a va spune numele?
M: N-am nici cea mai vaga idée.T: Daca va ganditi putin la numele dvs, ce va vine in minte?
M (dupa o pauza): Pai, este numele tatalui meu
T: Ce simtiti in legatura cu acest lucru?M: Ceva nu imi convine, credT: De ce?M: Ei bine, nu am avut o relatie prea buna cu el. De cand a parasit-o pe mama, aveam 4 ani atunci, l-am vazut foarte putin.
T: Ati locuit deci singur cu mama dupa ce a plecat?M: Exact. Mama nu s-a recasatorit, asa ca a trebuit sa fiu barbatul in casa de la o varsta mica, ier eu ma simteam incapabil sa-mi asum asemenea responsabilitati. De fapt, tot timpul m-am simtit asa. Cand eram copil, totata lumea spunea ca am un comportament de adult, ceea ce ma deranja, pentru ca simteam ca ma prefac doar ca sunt adult, ramanand un copil pe dinauntru. Aveam impresia ca ii pacaleam pe toti cei din jur si ca, daca ei ar fi aflat adevarul, s-ar fi suparat pe mine. T: Ma intreb daca nu cumva simtiti la fel acum, cand va prezentati.M: Cred ca asa simt. A-mi spune numele este ca si cum as incerca sa fiu tatal meu.

Interpretarea terapeutului l-a ajutat pe M sa-si dea seama ca anxietatea sa avea legatura cu vina si rusinea de a fi luat prematur locul tatalui. Pacientul isi imagina ca ceilalti ar putea sa-si dea seama de inselatorie si l-ar fi condamnat. Dupa zece sedinte de terapie dinamica de scurta durata, M si-a deposit fobia sociala si a fost capabil sa se simta bine si la munca, si in alte situatii sociale.(caz preluat din Tratat de Psihiatrie Psihodinamica, Glen O Gabbard)

Psiholog Cristian Simion