Visele copiilor sunt scurte, clare, coerente, neechivace, usor inteligibile si sunt totusi, in chip incretestabil vise. Deformarea viselor se observa si la copii, chiar de timpuriu si se cunosc vise apartinand unor copii intre 5 – 8 ani care prezinta deja toate caracterele viselor de la varste mai inaintate. Cu toate acestea, daca ne limitam cercetarile la varstele cuprinse intre inceputurile posibil de cunoscut ale activitatii psihice si al patrulea sau al cincilea an de viata, gasim o serie de vise care prezinta un caracter pe care il putem numi infantil si din care putem regasi eventual mostre si la copiii mai in varsta. In anumite imprejurari, chiar si la persoanele adulte putem observa vise de un tip absolut infantil.

Prin analiza acestor vise infantile putem foarte usor si cu multa certitudine sa obtinem asupra naturii visului lamuriri care, dupa cum ne este permis sa speram, se vor dovedi decisive si universal valabile.

 

1. Spre a intelege aceste vise, nu avem nevoie nici de analiza, nici de aplicarea unei tehnici speciale. Nu trebuie sa chestionam copilul care isi povesteste visul, dar trebuie sa-l completam printr-o relatare privind viata copilului. Exista intotdeauna un eveniment care, petrecandu-se in ziua in care precede visul, ni-l explica. Visul este reactia din timpul somnului la acest eveniment din starea de veghe.

 

Exemple:

a)      Un baietel in varsta de 22 luni este insarcinat sa ofere cuiva drept rasplata, un cosulet cu cirese. El o face in mod vadit fara nici o tragere de inima, in ciuda promisiunii ca el insusi va primi, ca recompensa, cateva cirese. A doua zi el povesteste ca visat ca “He (r) mann (a) papat toate ciresele”.

b)      O fetita de 3 ani si 3 luni face prima sa calatorie pe mare. In momentul debarcarii, ea nu vrea sa paraseasca vaporul si se pune pe un plans amar. Durata calatoriei I se paruse prea scurta. A doua zi dimineata ea povesteste: “ Noaptea eu am fost cu vaporul pe mare”. (Acel voiaj durase mai mult decat sustinea copilul).

c)      Un copil de 5 ani (baietel) este dus intr-o excursie la Escherntal, in apropiere de Hallstatt. El auzise vorbindu-se ca Hallstatt se afla la poalele muntelui Dachstein, care, care il interesa foarte mult (il atragea in mod deosebit). De la locuinta sa din Anssee se vedea foarte bine muntele Dachstein si cu ajutorul oceanului se putea distinge Cabana Simony. Copilul se straduise adesea sa zareasca dar nu stim cu ce rezultat. Excursia incepuse intr-o dispozitie de veselie, curiozitatea fiind foarte mare. Ori de cate ori se zarea un munte copilul intreba: ‘E muntele Dachstein?’ Devenea tot mai tociturn pe masura ce primea raspunsuri negative si sfarsi prin a nu mai scoate nici un cuvant, refuzand sa i-a parte la o mica ascensiune spre o cascada. Au crezut cu totii ca est obosit, dar a doua zi dimineata el povesti vesel: “Am visat ca asta noapte am fost la Cabana Simony”. Deci el luase parte la excursie in vederea acestei vizite. In ceea ce priveste amanuntele, el se referi la unul despre care auzise vorbindu-se mai inainte, anume ca pentru a se ajunge la cabana se urca timp de sase ore o scara in trepte.

 

2. Dupa cum se observa aceste vise ale copiilor nu sunt lipsite de sens: ele reprezinta acte psihice inteligibile complete.

3. Visele copiilor nesuferind nici o deformare, nu cer nici un effort de interpretare. Continutul manifest si ideile latente se confunda si coincid in aceste vise. Deformarea nu constituie deci un caracter natural al visului. Exista in aceste vise o deformare infima, o anumita diferenta intre continutul manifest si ideile latente.

4. Visul infantil este o reactie la un eveniment al zilei care lasa in urma sa un regret, o tristete, o dorinta nesatisfacuta. Visul insceneaza realizarea directa, nevoalata a acestei dorinte. De exemplu rolul exercitiilor corporale exterioare si interioare, considerate ca perturbatoare ale somnului si producatoare de vise. In visele copiilor nimic nu ne indica actiunea unor astfel de excitatii somatice, asupra acestui efect, nici o eroare nu este posibila, visele fiind cu totul inteligibile si usor de cuprins dintr-o singura privire. Cu toate astea exista explicatia etimologica a viselor prin excitatie. Scopul poate fi tulburat de excitatii nu numai corporale, ci si psihice? Da. Somnul adultului este cel mai adesea tulburat prin excitatii psihice a adormirii, stingerea oricarui interes pentru lumea exterioara. Adultul nu adoarme deoarece ezita sa-si intrerupa viata activa, activitatea sa legata de lucrurile care il intereseaza. La copil, aceasta excitatie psihica, perturbatoare de somn, este data de dorinta nesatisfacuta, la care el reactioneaza prin vis.

5. Pornind de aici, se ajunge la concluzii asuprafunctiei visului. In calitate de reactie la excitatia psihica visul trebuie sa aiba drept functie indepartarea acestei excitatii in asa fel incat somnul sa poata continua. Prin ce mijloc dinamic se achita visul de aceasta functie? Departe de a fi factor de tulburare a somnului, asa cum I se reproseaza, visul este protector somnului, pe care il apara inpotriva a ceea ce este susceptibil sa-l tulbure. Gresim crezand ca fara vise am fi dormit mai bine; in realitate fara ajutorul visului nu am fi dormit deloc.

6. Dorinta este excitantul visului, realizarea dorintei constituie continutul visului: aceasta este una dintre caracteristicile fundamentale ale visului. O alta caracteristica nu mai putin constanta , consta in aceea ca visul nu exprima simplu un gand, ci reprezinta o dorinta realizata sub forma unei manifestari psihice halucinatorii.

 

“As dori sa calatoresc pe mare”: aceasta este dorinta – excitant al visului. “ Calatoresc pe mare”: acesta este continutul visului. Deci pana si in visele copiilor, atat de simple, persista deosebirea intre ideea latenta si continutul manifest, o deformare a gabdirii latente a visului este transformarea gandului in eveniment trait in vis. In interpretarea visului, trebuie inainte de toate sa facem drumul invers al acestei mici transformari: Din visul “ il vad pe fratele meu inchis intr-o lada” ar trebui sa fie tradus nu prin “ fratele meu se restrange” ci prin “ as dori ca fratele meu sa se restranga, trebuie ca fratele meu sa se restranga”. Din cele doua caracteristici generale ale visului, cea de-a doua are sansa cea mai mare de a fi acceptata fara opozitie. Numai ca urmare a unor cercetari aprofundate si cuprinzand un material faptic abundent va putea demonstra ca excitantul visului trebuie sa fie intotdeauna o dorinta si nu o preocupare, un proiect sau un repros; aceasta va lasa intacta cealalta caracteristica a visului, care consta in aceea ca visul, in loc de a reproduce pur si simplu excitatia, o suprima, o indeparteaza, o epuizeaza printr-un fel caracteristic de traire.

 

7. Avand in vedere cele 2 caracteristici ale visului se poate realiza o comparatie intre acesta si actul ratat. La acesta ddin urma distingem o tendinta perturbatoare si o tendinta perturbata, iar in actul ratat ca atare vedem un compromis intre aceste doua tendinte. In cazul visului tendinta perturbata nu poate fi alta decat tendinta de a dormi. Cat despre tendinta perturbatoare, o inlocuim cu excitatia psihica, asadar cu dorinta care tinde starnitor la satisfacerea sa. Deci si visul ar rezulta dintr-un compromis. In timp ce dormim, incercam o dorinta care se cere satisfacuta: satisfacandu-se dorinta continuam sa dorim. Avem o satisfacere partiala si o suprimare partiala a ambelor componente.Toata lumea cunoaste proverbul “Vrabia malai viseaza”; sau la intrebarea :” Ce viseaza gaina?”, raspunsul : “ Boabe de nuci”. Coborand astfel mai jos, adica la un copil de animal proverbul descifreaza si el un continut al visului si anume satisfacerea unei trebuinte. Sunt nenumarate expresiile care implica acelasi sens: “frumos ca in vis, nici n-am visat asemenea lucru, nici cu gandul n-am gandit, nici cu visul n-am visat”. Inregistram aici din partea limbajului de toate zilele, o atitudine preconceputa evidenta. Exista vise care provoaca angoasa, vine cu continut penibil sau indiferent, dar aceste vise nu au stimulat limbajul de toate zilele. Acest limbaj aminteste si de visele “rele”, dar visul si nimic mai mult nu este pentru el decat aceea care procura dulcea implinire a unei dorinte.Principala functie a visului consta In implinirea de dorinte. Stiu insa ca functia visului este indeosebi de a ne proteja somnul, ca el rezulta din conjugarea a doua tendinte opuse, dintre care una, nevoia de somn, ramane constanta, pe cand cealalta cauta sa satisfaca o excitatie psihica, avem in plus dovada ca visul este un act psihic, semnificatif si cunoastem cele doua caracteristici principale ale sale: satisfacerea dorintelor si caracterul de traire psihica halucinatorie. Dobandind toate aceste notiuni, ne putem ocupa, datorita tentatiei, de psihanaliza.Daca nu ar exista decat vise infantile n-ar mai fi nevoie sa se interogheze autorul visului, fara a face sa intervina inconstientul, fara a recurge la asociatia libera. Exista totusi un grup de vise nedeformate care, ca si visele copiilor, apar ca impliniri ale unor dorinte. Sunt acele vise care, pe tot parcursul vietii, sunt provocate de imperioase trebuinte organice: foame, sete, nevoi sexuale. Ele constituie asadar, impliniri de dorinte efectuate ca reactie la excitatii interne. In cartea sa “Antarctica (vol I, 1904, pag 336), Otto Nordenskjold vorbeste despre echipajul cu care hibernase “ Visele noastre, care niciodata nu fusesera mai vii si mai numeroase ca atunci, erau foarte semnificative, prin aceea ca ele indicau limpede directia ideilor noastre intime. Chiar si dintre acei tovarasi ai nostri care nu visau decat in mod exceptional in viata normala incepusera acum sa ne povesteasca lungi istorii in fiecare dimineata, cu prilejul reuniunilor in care discutam experienta dobandita in lumea fanteziei, … in toate visele pe care le-am visat eu insumi sau pe care le-am auzit povestindu-se saracia de imaginatie era absolut uimitoare”, … unul visa cu regularitate mese copioase”. Acela care, mancand seara bucate piperate, incearca in timpul noptii o senzatie de sete, viseaza cu usurinta ca bea. Fireste ca este imposibil sa suprimi cu ajutorul visului o senzatie de foame sau de sete mai mult sau mai putin intensa; din aceste vise te trezesti instat si esti nevoit sa-ti potolesti setea cu apa adevarata. Din punct de vedere practic serviciul pe care ni-l aduc visele in aceste cazuri este insignifiant, dar nu este mai putin evident ca ele au drept scop mentinerea somnului, impotriva excitatiei care impinge la trezire si la actiune. In cazul trebuintelor de o intensitate scazuta, aceste vise exercita adesea o aciune eficace.La fel sub influenta excitatiilor sexuale, visul procura satisfactii care prezinta, insa, particularitati demne de notat. Trebuinta sexuala deprinzand intr-o mai mica masura de obiectul sau decat foamea si setea de al lor, ea poate dobandi o satisfactie reala gratie emisiunii involuntare de lichid spermatic, iar ca urmare a anumitor dificultati in relatia cu obiectul, se intampla foarte adesea ca visul care insoteste satisfacerea reala sa prezinta un continut vag sau deformat. Toate visele adultilor care au drept obiect trebuintele include in afara satisfacerii un element in plus, un element ce provine din surse de excitatie psihica si are nevoie spre a fi inteles, de interpretare.In toate felurile de vise, cu exceptia viselor copiilor si a acelora de tip infantil, deformarea constituie un obstacol in calea psihologului. Aceste vise trebuie interpretate, deformarea lor trebuie inlaturata si continutul lor manifest inlocuit cu cel latent: numai atunci vom putea sa judecam daca datele valabile pentru visele infantile sunt valabile si pentru toate celelalte vise, fara exceptie.

Cuvinte cheie: psiholog, psihoterapeut, psihologie, psihoterapie, logopedie, psihoterapie pentru copii si adolescenti