Tahicardia este o aritmie comună, în care inima bate mai repede decât în mod normal, în repaus. Este logic ca frecvența cardiacă să crească în timpul exercițiului fizic sau ca răspuns fiziologic la stres, traume sau boli (tahicardie sinusală), dar în tahicardie, inima bate mai repede decât normal în camerele superioare sau inferioare ale inimii, sau ambele în repaus. Ce boli pot avea ca simptom frecvența cardiacă crescută?
Tahicardie – bătăi ale inimii rapide
Frecvența cardiacă este controlată de semnale electrice trimise de țesutul cardiac. Tahicardia se produce atunci când o anomalie în inimă produce semnale electrice rapide, care accelerează ritmul cardiac, care este de obicei în jur de 60 până la 100 de bătăi pe minut în repaus.
În unele cazuri, tahicardia nu poate provoca simptome sau complicații. Dar dacă nu este tratată, tahicardia poate interfera cu funcția normală a inimii și poate duce la complicații grave, inclusiv:
- insuficiență cardiacă;
- lovitură;
- stop cardiac sau moarte bruscă.
Tipuri de tahicardii
Există multe tipuri diferite de bătăi de inimă accelerate. Acestea sunt clasificate în funcție de origine și cauză. Tipurile de tahicardie includ:
- Fibrilație atrială. Fibrilația atrială este un impuls rapid, cauzat de impulsuri electrice haotice și neregulate în camerele superioare ale inimii (atrii). Aceste semnale provoacă contracții atriale rapide, necoordonate, slabe.
Fibrilarea atrială poate fi temporară, dar unele episoade nu se opresc până când sunt tratate.
Fibrilarea atrială este cel mai frecvent tip de tahicardie. Majoritatea persoanelor cu fibrilație atrială prezintă unele anomalii structurale în inimă asociate cu boli subiacente, cum ar fi bolile de inimă sau hipertensiunea arterială. Alți factori, care pot contribui la fibrilația atrială includ tulburări ale valvului cardiac, hipertiroidism sau băuturi abundente.
- Flutter atrial. În flutterul atrial, atriile inimii bat foarte repede, dar într-un ritm regulat. Viteza mare provoacă contracții atriale slabe.
Flutterul atrial este cauzat de un ansamblu de circuite neregulate în atrii. Episoadele de flutter atrial se pot rezolva pe cont propriu sau necesită tratament.
Persoanele care se confruntă cu flutter atrial, adesea, se confruntă cu fibrilație atrială în alte cazuri.
- Tahicardie supraventriculară (SVT). Tahicardia supraventriculară sunt bătăi cardiace anormal de rapide, care apar undeva deasupra ventriculelor. Acest lucru se datorează unui ansamblu de circuite anormale în inimă, care apare de obicei la naștere și creează o buclă de semnale suprapuse.
- Tahicardie ventriculară. Tahicardia ventriculară este o frecvență cardiacă rapidă, care rezultă din semnale electrice anormale în camerele inferioare ale inimii. Un impuls rapid nu permite camerelor să se umple și să se contracte corect, pentru a pompa suficient sânge în corp.
Episoadele de tahicardie ventriculară pot fi scurte și durează doar câteva secunde, fără a produce rău. Dar episoadele, care durează mai mult de câteva secunde, pot deveni urgențe medicale, care pot pune viața în pericol.
- Fibrilație ventriculară. Fibrilația ventriculară apare atunci când impulsuri electrice rapide, haotice, fac ca, camerele să vibreze ineficient, în loc să pompeze sângele necesar în corp. Acest lucru poate fi fatal dacă inima nu este restabilită în ritm normal în câteva minute cu șoc electric (defibrilare).
Fibrilarea ventriculară poate apărea în timpul sau după un atac de cord. Majoritatea persoanelor, care au fibrilație ventriculară, au o afecțiune cardiacă sau au suferit leziuni grave, cum ar fi un lovitura unui fulger.
Simptomele tahicardiei
Când inima bate prea repede, s-ar putea să nu pompeze sânge în mod eficient la restul corpului. Acest lucru poate duce la lipsa de oxigen și a țesutului de organ și poate cauza următoarele semne și simptome asociate cu tahicardie:
- respirație scurtă;
- amețeală;
- puls rapid;
- palpitații, bătăi neregulate ale inimii;
- durere în piept;
- sincopă.
Unele persoane cu tahicardie nu prezintă niciun simptom, iar starea pacientului este detectată doar în timpul unei examinări fizice sau prin monitorizarea inimii cu un dispozitiv numit electrocardiogramă.
Cauzele tahicardiei
Tahicardia este cauzată de ceva, care interferează cu impulsurile electrice normale, care controlează ritmul cu care inima pompează sângele. Mulți factori pot provoca sau contribui la probleme cu sistemul electric al inimii. Acestea includ:
- deteriorarea țesutului cardiac din cauza bolilor de inimă;
- căi electrice anormale în inimă prezente la naștere (boli cardiace congenitale, inclusiv sindromul QT lung);
- boală sau boli cardiace congenitale;
- anemie;
- exerciții;
- stres brusc, cum ar fi frica;
- tensiune arterială ridicată sau mică;
- fumat;
- febră;
- consumarea alcoolului în exces;
- consumarea prea multor băuturi cofeinizate;
- efectele secundare ale medicamentelor;
- abuz de droguri, cum ar fi cocaina;
- un dezechilibru al electroliților, minerale necesare conducerii impulsurilor electrice;
În unele cazuri, cauza exactă a tahicardiei nu poate fi determinată.
Tahicardia – profilaxie
Cel mai eficient mod de a preveni tahicardia este de a menține sănătatea inimii și de a reduce riscul de boli de inimă. Dacă ai deja o boală de inimă, monitoriză-o și urmează-ți planul de tratament, pentru a reduce riscul de tahicardie.
Previno bolile de inimă
Tratează sau elimină factorii de risc, care pot duce la boli de inimă. Urmează acești pași:
- Fă exerciții fizice și introdu o dietă sănătoasă. Trăiește activ, făcând exerciții fizice în mod regulat și consumând o dietă sănătoasă, cu conținut scăzut de grăsimi, bogată în fructe, legume și cereale integrale.
- Menține o greutate sănătoasă. Supraponderalitate crește riscul de boli de inimă.
- Controlează tensiunea arterială și colesterolul. Fă modificări ale stilului de viață și ia medicamente prescrise pentru a corecta hipertensiunea arterială (hipertensiune arterială) sau colesterolul ridicat.
- Nu mai fuma. Dacă fumezi și nu poți înceta fumatul de unul singur, discută cu medicul despre strategiile sau programele, care te vor ajuta să vă depășești obiceiul de fumat.
- Bea cu moderație. Dacă decidzi să bei alcool, fă acest lucru cu moderație. Pentru adulții sănătoși, aceasta înseamnă maxim o băutură pe zi, pentru femeile de toate vârstele și bărbații cu vârsta peste 65 de ani, până la două băuturi pe zi pentru bărbații cu vârsta sub 65 de ani și mai tineri. În unele cazuri, se recomandă evitarea completă a alcoolului.
- Spune STOP drogurilor. Nu utiliza stimulanți, cum ar fi cocaina și alți astfel de agenți.
- Utilizează cu prudență medicamentele fără rețetă. Unele medicamente pentru răceală și tuse conțin stimulente, care pot provoca o bătaie rapidă a inimii.
- Limitează cofeina. Dacă bei băuturi cofeinizate, fa-o cu moderație (nu mai mult de 1-2 băuturi pe zi).
- Controlează stresul. Evită stresul inutil și învață tehnicile de gestionare a stresului.
